Evaluarea

•Teoria şi practica pedagogică operează cu mai multe clasificări ale tipurilor de evaluare. După modul în care se integrează în desfăşurarea procesului didactic, evaluarea poate fi de trei tipuri:

1. evaluare iniţială : se realizează la începutul unui nou ciclu de învăţare.

2. evaluare formativă : însoţeşte întregul parcurs didactic, realizându-se prin verificări sistematice ale tuturor elevilor asupra întregii materii

3. evaluarea sumativă : se realizează, de obicei, la sfârşitul unei perioade mai lungi de instruire.

Metodele tradiţionale de evaluare sunt denumite atsfel datorită consacrării lor în timp ca fiind cele mai des utilizate. Din această categorie fac parte :

probele orale;
probele scrise;
probele practice;

Metodele complementare de evaluare,

observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor;

investigaţia;
proiectul;
portofoliul;
autoevaluarea.

                                                       Tipuri de itemi 

Teoria şi practica evaluării evidenţiază mai multe criterii pe baza cărora pot
fi clasificaţi itemii. Unul din criteriile cel mai des utilizate este acela al
gradului de obiectivitate oferit în corectare. În funcţie de acest criteriu, itemii
pot fi clasificaţi în trei mari categorii :

-itemi obiectivi;
-itemi semiobiectivi;
-itemi subiectivi (cu răspuns direct ).

•Itemii obiectivi asigură un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor şcolare şi testează un număr mare de elemente de conţinut într-un interval de timp relativ scurt. Răspunsul aşteptat este bine determinat, ca şi modalitatea de notare a acestuia.

Itemii semiobiectivi permit ca răspunsul aşteptat să nu fie totdeauna unic determinat, modalitatea de corectare şi notare inducând uneori mici diferenţe de la un corector la altul. Aceştia testează o gamă mai variată de capacităţi intelectuale, oferind în acelaşi timp posibilitatea de a utiliza şi materiale auxiliare în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse.

Itemii subiectivi(cu răspuns deschis) solicită un răspuns amplu, permiţând valorificarea capităţilor creative ale elevilor. Aceştia sunt relativ uşor de construit, principala problemă constituid-o modul de elaborare a schemei de notare astfel încât să se poată obţine unitate şi uniformitate la nivelul corectării.

Itemi obiectivi

1.Itemi cu alegere duală.
Alegerea duală presupune formularea unei cerinţe cu două
variante complementare de răspuns ( Adevărat/Fals, Da/Nu, Corect /Incorect )

Enunţ: Stabiliţi valoarea de adevăr a fiecăruia dintre
următoarele enunţuri:
Procedura READ poate fi folosită pentru a citi valori
numerice dintr-un fişier text deschis pentru citire.
Funcţia EOF returnează valoarea false dacă s-a ajuns la sfărşit
de fişier.
Procedura WRITELN poate fi folosită pentru a scrie într
un fişier text deschis cu ajutorul procedurii REWRITE.


2. Itemi de tip pereche.
Itemii de tip pereche solicită stabilirea unor corepondenţe între informaţiile distribuite pe două coloane. Prima coloană conţine informaţii de tip enunţ, cea de-a două coloană conţinând informaţii de tip răspuns.
Elevului i se solicită să asocieze fiecare enunţ cu un unic răspuns.
Exemple:
Alegeţi pentru fiecare tip de date scris în coloana stângă, definiţa corespunzătoare din dreapta. Atragem atenţia că este posibil ca unii termeni să aibă aceeaşi definiţie, iar unele dintre definiţiile propuse pot să nu fie folosite niciodată.
tip logic
REAL tip caracter
BOOLEAN tip întreg fără semn
BYTE tip întreg cu valori memorate pe câte 4 octeţi
DOUBLE tip întreg cu valori în intervalul
[+32768,32767]
COMP tip real cu valori memorate pe 6 octeţi
CHAR tip real cu valori memorate pe 4 octeţi
INTEGER tip real de mare precizie
WORD tip real utilizat pentru memorarea numerelor întregi

•3. Itemi cu alegere multiplă
Itemii cu alegere multiplă sunt cele mai utilizate tipuri de itemi, în special în testele standardizate ( bacalaureat, admitere, etc.).
Un item cu alegere multiplă este format dintr-un enunţ numit premisă sau bază şi un număr de opţiuni din care elevul trebuie să aleagă un singur răspuns numit cheie. Celelalte răspunsuri, neconforme cu cerinţa, dar plauzibile poartă numele de distractori.
Exemplu: Se consideră problema: „ În câte moduri se pot aşeza m cai pe o tablă de şah de n x n pătrate astfel încât oricare doi cai să nu se atace” ? Pentru rezolvarea corectă a problemei se recomandă metoda:
•
- Metoda Divide et Impera
- Metoda Backtracking
- Metoda Greedy
- Calculul direct al numărului de moduri prin intermediul unei formule.

•Itemii semiobiectivi
Formeză o categorie de instrumente de evaluare ce solicită construirea parţială sau totală a unui răspuns pe baza unei sarcini definite.
1. Itemi cu răspuns scurt/de completare
Itemii cu răspuns scurt solicită ca elevul să formuleze un
răspuns scurt sau să completeze o afirmaţie astfel încât
aceasta să capete sens sau să aibă valoare de adevăr.
Enunţ: Completaţi enunţul următor cu valoarea
numerică potrivită :
Structura repetitivă

I:=..
Repeat
I := I/2
until i=4
va asigura executarea instrucţiunii de
atribuire de exact 4 ori dacă valoarea
iniţială a lui I este ..............................

2. ÎNTREBĂRI STRUCTURATE

ÎNTREBĂRILE STRUCTURATE SOLICITĂ, PRINTR-UN SISTEM DE SUBÎNTREBĂRI RELATIVE LA O TEMĂ COMUNĂ, RĂSPUNSURI DE TIP OBIECTIV, RĂSPUNSURI SCURTE SAU DE COMPLETARE PRIN CARE SE POT EVALUA CUNOŞTINŢELE COMPLEXE REFERITOARE LA TEMA RESPECTIVĂ FĂRĂ A SOLICTA ELABORAREA UNUI RĂSPUNS DESCHIS(ESEU). 

ENUNŢ: SE CONSIDERĂ ALGORITMUL ALĂTURAT:
READLN( N ); {NR. ÎNTREG }
IF N > 0 THEN

M := sqrt(n)
ELSE
M :=sqrt(-n);
WRITELN( M);

1.DE CÂTE ORI SE EXECUTĂ INSTRUCŢIUNEA SCRIE M LA O RULARE A PROGRAMULUI ?
A)O DATĂ
B)NICIODATĂ E) DEPINDE DE VALOAREA LUI N
C)DE DOUĂ SAU MAI MULTE ORI F) DE O INFINITATE DE ORI
D)DEPINDE DE VALOAREA LUI M
2. CARE DINTRE INSTRUCŢIUNILE M := ŞI M:= SE VA EXECUTA LA O RULARE A PROGRAMULUI?
A)PRIMA D) NICIUNA DINTRE ELE
B)A DOUA E) DEPINDE DE VALOAREA LUI N
C)ŞI PRIMA ŞI A DOUA F) DEPINDE DE VALOAREA LUI M
5. PENTRU VALOAREA LUI N= -100 STABILIŢI CE SE VA AFIŞA PRIN PROGRAMUL DE MAI SUS. SE VA AFIŞA .............................................................
6. GĂSIŢI DOUĂ VALORI DISTINCTE PENTRU VARIABILA N ASTFEL ÎNCÂT REZULTATUL RULĂRII PROGRAMULUI SĂ FIE ACELAŞI PENTRU FIECARE DINTRE CELE DOUĂ VALORI.
7. ÎNLOCUIŢI STRUCTURA IF .... CU O INSTRUCŢIUNE DE ATRIBUIRE ASTFEL ÎNCÂT PROGRAMUL OBŢINUT SĂ FIE ECHIVALENT CU CEL DAT.
8. ENUNŢAŢI O PROBLEMĂ LA A CĂREI REZOLVARE SE POATE FOLOSI STRUCTURA REPREZENTATĂ DE ALGORITMUL PREZENTAT ÎN ENUNŢ.

•Itemi subiectivi

  •Itemii subiectivi formează o categorie de instrumente de evaluare ce vizează creativitatea elevului, originalitatea şi caracterul personal al răspunsului. Deşi sunt uşor de formulat, itemii subiectivi ridică probleme privind obiectivitatea evalării.

•1. Itemii de tip eseu
•Itemii de tip eseu pot fi structuraţi sau liberi. Itemii structuraţi sunt construiţi astfel încât răspunsul aşteptat să fie orientat cu ajutorul unor elemente din enunţ (indicii privind ordinea de tratare, numărul de linii, formularea răspunsului, ideile care trebuie atinse, etc.). Un eseu liber nu furnizează în enunţ nici un fel de indicaţii sau constrângeri, elevul având libertatea să-şi structureze cum consideră şi cum poate materialul pe care-l solicită enunţul. Acest tip de eseu comportă operaţii de maximă complexitate ( analiză, sinteză, sistematizarea şi restructurare ) lăsând frâu liber fanteziei şi capacităţilor creative ale elevului.

•Deoarece la informatică elementele de creativitate se manifestă prin rezolvări de probleme şi proiecte, itemii de tip eseu preferaţi sunt cei structuraţi, un eseu liber nefiind necesar decât rar, pentru anumite teme cu un volum mai mare de elemente informative.
Enunţ: Tipuri de date. Scrieţi definiţia tipului de date şi cuprindeţi tipurile de date învăţate în diferite scheme de clasificare. Realizaţi o scurtă descriere ( de cel mult două rânduri) a fiecărui tip în parte.
Timp de lucru: 45 minute.

2. Rezolvarea de probleme

•Rezolvarea unei probleme presupune soluţionarea unei situaţii conflictuale generată de neconcordanţe ivite între sistemul de achiziţii şi situaţiile concrete descrise de un enun. Aceste neconcordanţe sunt generate uneori de nepotrivirea între contextul general al cunoştinţelor şi situaţiile particulare în care acestea trebuie să fie aplicate. •Rezolvarea de probleme este o activitate specifică şi des utilizată la disciplina Informatică, elementele gândirii algoritmice, metodele de rezolvare şi tehnicile de implementare fiind supuse unui tir sistematic de probleme prin care acestea să formeze competenţe reale de programare.

Enunţ: Elevii din clasa a IX –a B au hotărât ca la Consiliul Elevilor să-şi aleagă un reprezentat din rândurile elevilor clasei astfel încât media sa la învăţătură să se afle cât mai aproape de media calculată pentru întreaga clasă . Ştiind că se citesc: numărul de elevi şi apoi media fiecărui elev cu două zecimale, în ordinea în care sunt înscrişi în catalog, să se determine al câtelea elev din catalog va fi delegat la Consiliul Elevilor. Presupunând că se găsesc mai mulţi elevi care îndeplinesc condiţia de participare, atunci se va alege dintre aceştia primul, în ordinea de apariţie din catalog. Realizaţi programul Pascal .
Timp de lucru: 20 minute.

Recomandări privind construirea itemilor cu alegere multiplă:

1.Premisa trebuie să fie clară şi concisă;
2.Enunţul nu trebuie să conţină elemente care să sugereze răspunsul corect;
3.Se va evita, pe cît posibil, utilizarea negaţiei în premisă;
4.Opţiunile trebuie să fie plauzibile şi paralele;
5.Printre opţiuni există un singur răspuns;
6.Lungimea opţiunilor să nu constituie un indiciu de selectare a răspunsului corect;
7.Itemul trebuie să fie specificat: formularea lui va evita situaţia în care elevii vor putea răspunde fără a fi studiat materialul.

RECOMANDĂRI PRIVIND CONSTRUIREA ITEMILOR CU ALEGERE DUALĂ:

1.Se evită enunţurile prea generale, precum şi cele cu caracter de la sine înţeles;
2.Nu se introduce două idei într-un enunţ;
3.Enunţurile se formulează într-un limbaj ştiinţific adecvat, dar în corespundere cu vîrsta elevului;
4.Se respectă aproximativ aceeaşi lungime a enunţurilor false şi adevărate;
5.Enunţurile referitor la modalitatea de a răspunde şi tipul de judecare a elevului se formulează foarte clar.

RECOMANDĂRI PRIVIND CONSTRUIREA ITEMILOR DE TIP PERECHE:

1.Numărul premiselor şi cel al răspunsurilor trebuie să fie inegal, micşorînd probabilitatea de ghicire;
2.Numărul răspunsurilor este mai mare decît cel al premiselor;
3.Coloana din dreapta conţine elementele cele mai multe;
4.În ambele coloane, elementele sînt scrise într-o succesiune anumită pe aceeaş pagină;
5.Răspunsurile trebuie formulate clar, succint, dar să nu “sugereze” varianta posibilă de răspuns pentru o anumită cerinţă;
6.În enunţ se va preciza elevilor dacă elementele din coloana răspunsurilor vor fi folosite o singură dată sau de mai multe ori.

RECOMANDĂRI PRIVIND CONSTRUIREA ITEMILOR CU RĂSPUNS SCURT:

1.Spaţiul liber furnizat trebuie să sugereze dacă răspunsul va conţine un cuvînt sau mai multe;
2.Unităţile de măsură (biți, octeți,ş.a.)vor fi precizate atît în întrebare cît şi după spaţiul liber;
3.Nu se va reproduce un text existent în manual pentru a evita încurajarea memoriei şi testarea unor capacităţi diferite de cele dorite;
4.Itemul trebuie formulat clar, avînd un singur răspuns corect.

RECOMANDĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNEI ÎNTREBĂRI STRUCTURATE:

1. Întrebarea trebuie să ceară răspunsuri simple la început şi să crească dificultatea acestora spre sfîrşit;
2.Fiecare subîntrebare va fi autoconţinută şi nu va depinde de răspunsul corect la subîntrebarea precedentă;
3.Subîntrebările trebuie să fie în concordanţă cu materialele utilizate (diagrama, grafic, schemă);
4.Fiecare subîntrebare testează unul sau mai multe obiective;
5.Pentru fiecare subîntrebare este necesar să se lase un spaţiu liber corespunzător lungimii răspunsului.

RECOMANDĂRI PRIVIND PROIECTAREA UNUI ITEM DE TIP REZOLVARE DE PROBLEMĂ

1.Situaţia-problemă să fie adecvată nivelului de vîrstă şi de pregătire a elevilor;
2.Activitatea să fie în concordanţă cu obiectivele şi conţinuturile cursului studiat;
3.În evaluarea activităţii să se respecte criteriile de bază stabilite prin schema de notare;
4.Utilizarea în cadrul activităţii a unor resurse simple şi puţin costisitoare.

Paşii în elaborarea unui test de evaluare:

1.Proiectarea matricei de specificaţii;
2.Stabilirea competenţelor specifice/subcompetenţelor care urmează să fie evaluate;
3.Elaborarea obiectivelor de evaluare, derivate din subcompetenţele evaluate;
4.Alegerea tipului de itemi şi construirea itemelor;
5.Elaborarea baremului de corectare; Elaborarea schemei de notare

Paşii de creare a matricei de specificaţii:

1.Profesorul decide ce competenţe/subcompetenţe va evalua.
2.Profesorul decide care este ponderea competenţelor/subcompetenţelor evaluate în testul său, în funcţie de numărul orelor prevăzute de curriculum/proiectul de lungă durată.
3.Profesorul decide ce domenii de cunoaştere va evalua.
4.Profesorul decide care este ponderea domeniilor de cunoaştere pe care le va evalua.
5.Profesorul calculează ponderea competenţelor/subcompetenţelor pentru fiecare domeniu de cunoaştere.


Profesorul va decide cîţi itemi va conţine testul său (în funcţie de timpul rezervat pentru evaluare şi de tipul de itemi).
2.Profesorul calculează numărul de itemi pentru fiecare subcompetenţă şi domeniu de cunoaştere.
3.Profesorul rotunjeşte numărul itemilor pînă la cifre întregi.

Cerinţe în formularea obiectivelor de evaluare:

1.Obiectivul trebuie să fie formulat foarte clar, reflectînd ce anume urmează să efectueze elevul. Pentru aceasta poate fi aplicată taxonomia lui Bloom cu cele 6 nivele ierarhice, exprimate printr-un şir de verbe:

a)Cunoaştere: ( să) definească, descrie, identifice, selecteze, reproducă, enumere, recunoască, distingă etc.;
b)Înţelegere: ( să) diferenţieze, generalizeze, rezume, explice, argumenteze, transforme, ilustreze, demonstreze, determine, interpreteze etc.;
c)Aplicare: ( să) calculeze, opereze, demonstreze, utilizeze, prognozeze, aplice, selecteze, clasifice, restructureze, generalizeze etc.;
d)Analiză: (să) compare, selecteze, ilustreze, descompună, deducă, analizeze, distingă, identifice, recunoască etc.;
e)Sinteză: (să) compună, creeze, elaboreze, proiecteze, formuleze, producă, relateze, planifice, sintetizeze etc.; Evaluare: (să) aprecieze, facă concluzii, explice, argumenteze, decidă, compare etc.

2. Obiectivul de evaluare trebuie să reflecte condiţiile concrete de realizare a acţiunilor, a comportamentelor sau de atingere a performanţelor proiectate.

Aceste condiţii sunt exprimate în obiectiv prin cuvintele: “ dintr-o listă de caracteristici”, “ la calculator”, “ pe baza analizei programului”, “ conform cerinţelor problemei date”, etc.

3. Obiectivul de evaluare trebuie să indice concret nivelul cantitativ sau calitativ al comportamentului elevului în domeniul cunoştinţelor, deprinderilor şi capacităţilor formate.

Această cerinţă se exprimă prin cifre: “ cu două tipuri de instrucţiuni ciclice”, “în N paşi”, “ cu trei exemple”, “ 4 seturi de date pentru testare” sau prin cuvinte: “ un tip concret de diagramă”, “ de sus în jos”, “ în succesiune cronologic㔺.a.